http://www.acorex.net   româna  |  русский  |  english  
 






 

Articolul doamnei Jo Burzynska, publicat în ediţia din august a revistei britanice “Drinks Buyer Europe”



VINUL MOLDOVENESC
O POTENŢIALĂ STEA DE LA EST


După prognozele că vinurile din estul Europei vor ocupa segmentele de preţ eliberat de către vinurile australiene statutul cărora se ridică, Jo Burzynska a vizitat Moldova pentru a aprecia ce poate propune această ţară fost-sovietică.

Punîndu-şi în gînd să scrie o carte despre “Cum am jucat tenis cu moldovenii”, Tonny Hox, autorul cărţi, începe o călătorie comică prin Moldova cu scopul de a găsi o echipă de fotbal retrasă şi de a o învinge la tenis. Hox descrie un portret al naţiunii mai puţin atractiv. El apreciază ţara drept “oribil de ne înzestrată” şi cu oameni “posomorîţi”. Cu toate aceste Moldova tinde să-şi creeze o imagine mult mai pozitivă în domeniul în care are o moştenire şi experienţă mai bogată decît în sfera fotbalului sau tenisului – în industria viticulturii şi vinificaţiei.

Moldova este o ţară mică situată între România şi Ucraina. Vom menţiona şi faptul că aceasta se amplasează latitudinea de 470 ceea ce este apropiat latitudinii Burgundiei.

Tradiţiile în vinificaţie a sunt continuate de 5000 de ani care de multe ori erau mult mai primejdioşi. Acum producătorii de vinuri a ţării se apropie de încă un secol de aur deoarece ei se străduiesc să se impună pe noile pieţe de desfacere în întreaga lume.

In decursul istoriei recente industria vinificaţiei din Moldova s-a creat după instaurarea guvernării ruse în 1813. În această perioadă ţarul Alexandru a invitat vinificatorii francezi în Moldova şi au început plantările intensive a soiurilor franceze.

Războaiele mondiale au prejudiciat considerabil industria vinicolă a Moldovei şi au distrus multe vii. Însă aceasta a fost restabilită din nou în epoca sovietică, în anii 1950 şi 1960m în cadrul întreprinderii de stat Moldvinprom, cînd s-au sădit 150000 hectare de vii. După aceasta suprafaţa totală a acestora a atins cota de 220000 hectare. Aceste noi vii se bazau pe modelul francez sub conducerea unui conducător francofil. Însă multe dintre acestea au fost distruse în cadrul campaniei anti-alcoolice a lui Gorbaciov.

Moldova a obţinut independenţa în 1991, însă a avut de înfruntat o perioadă de tranziţie dificilă de la statul comunist la economia de piaţă. Procesul de privatizare a fost lent şi destructiv. Gospodăriile, inclusiv şi cele din viticultură, au fost ruinate şi dezmembrate pînă la cărămizi. Doar acum mulţi viticultori se unesc şi încep să prelucreze în comun cîte cîteva sute de hectare.

Este vădită lipsa investiţiilor în această perioadă. Multe din fabricile de vin reprezentau în sine monumente masive ale maşinii vinicole sovietice în distrugere. Pe teritoriul acestora se înalţă rămăşiţe ruginite ale utilajului învechit.

Dacă am privi superficial ar fi uşor să descriem Moldova în modul în care a făcut-o Tonny Hox. Însă sub această aparenţă sumbră se ascund perspectivele care au şi atras vinificatorii din vest la începutul anilor 1990. Dl. John Duval, vinificator de la compania “Southcorp” comentează: “Eu cred că Moldova are un potenţial. Viile au un şir de soiuri locale care în pofida finanţărilor mizere a permis menţinerea unei productivităţi scăzute”.

Perspectivele reale ale Moldovei sunt în acele 105000 hectare de vii care sunt sădite pe dealurile ei. Viticultura pare a fi o ramură mai dezvoltată decît vinificaţia, iar lipsa de bani aici înseamnă şi utilizarea limitate a preparatelor chimice. Forţa de muncă ieftină şi numeroasă înseamnă prezenţa a unui număr suficient de oameni pentru îngrijirea viilor.

Ciornoziomurile fertile constituie circa 80% a solurilor ţării. Datorită acestui fapt această regiune constituie un areal natural pentru agricultură, care constituie ramura principală a industriei Moldovei.

Moldova are o climă temperată continentală cu ierni scurte şi relativ calde şi cu veri calde şi umede. Temperatura media în luna iulie variază de la 19,5oС la 22oС, iar în ianuarie de la –3oС la –5oС, precipitaţiile sunt medii: de la 405 mm la sud-vest pînă la 550 mm la nord.

Raportul între soiurile albe şi soiurile negre în Moldova este de 70/30. Soiurile de bază – vestice, aşa ca Aligote, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Gewuztraminer, Pinot Blanc şi Pinot Gris, la fel ca şi soiul autohton Feteasca. Cele mai populare soiuri roşii sunt – Cabernet, Sauvignon, Merlot şi Pinot Noir. De regulă iţa de vie este îndreptată să crească în sus, iar roada este culeasă manual, cu roade relativ joase.

În căutarea noilor pieţe

Cei care nici o dată nu au auzit despre vinurile Moldoveneşti vor fi miraţi cînd vor afla că Moldova la momentul actual este al nouălea exportator din lume, după volum. Moldova exportă circa 90% din producţia sa, dintre care 80% sunt destinate pieţelor cu cerinţe relativ joase ale Rusiei. Moldova încearcă să schimbe această interdependenţă: pe parcursul a ultimilor trei ani s-au desfăşurat campanii de expansiune şi de intrare pe pieţele noi ale ţărilor din Europa de vest şi ale Americii. Însă calitatea vinurilor Moldoveneşti în majoritatea cazurilor este cu mult mai joasă decît nivelul cerut de către aceste pieţe. Îmbunătăţirea calităţii producţiei este foarte importantă pentru Moldova.

Standardele joase de producere şi igienă sunt vădite la unele fabrici de vin. Şi cu toate că unii aduc afirmaţii referitoare despre controlul termic şi chiar despre utilizarea “tehnologiilor secrete”, în majoritatea din vinurile Moldoveneşti nu se simte nici un know-how. Băuturile deseori arată o aciditate sporită, insuficienţă de fructe, existenţa unui nivel sporit de sulf, oxidare.

Sunt necesare investiţii considerabile pentru îmbunătăţirea calităţii vinurilor produse de această ramură de bază a industriei. Multe din întreprinderile mixte reuşesc cu greu să-şi păstreze afacerea, ne mai vorbind de faptul ca să fie efectuate investiţii în producţie.

Dl Nicolae Gurgurov, de la cooperative Corteni, recunoaşte că “la momentul actual noi nu avem posibilităţi suficiente pentru a investi în producţie”. Însă Corten este una din fabricile din întreaga ţară care sunt cel mai bine conduse menţinute în ordine şi la momentul actual este partener cu compania “Acorex”, una din puţinele companii din Moldova care au banii pentru a investi în industria vinicolă.

Fabrica de vin de la Taraclia a reuşit să obţină un împrumut pentru construcţia unui secţii de îmbuteliere însă proiectul rămîne nefinisat din cauza crizei economice din Rusia. Atenţia principală a fabricii de vin este concentrată asupra viilor şi a viticulturii în general. Acestuia îi aparţine o pepenieră de viţă de vie unde sunt cultiva 70 de clone diferite din Franţa.

Cererea la viţa de vie tînără este înaltă şi Taraclia deja a vîndut întregul stoc pentru acest an. Însă Directorul Executiv Dl. Frangu Gheorghe este de părerea că pepeniera totuşi nu aduce destul venit pentru a-l investi în producţie. Nu este de unde de a lua un împrumut pentru sădirea a 40 hectare de vie care sunt necesare fabricii de vin. Gheoghe – la fel ca şi reprezentanţii altor companii moldoveneşti – încearcă să găsească surse de finanţare în SUA.

Coproprietarul a Doina-Vin Dl Feodisie Borş de asemenea este în căutarea partenerilor. După achiziţionarea fabricii şi a liniei de îmbuteliere el acum intenţionează să cumpere 500 hectare de pămînt şi de a investi în fabrică. El a afirmat: “însă din cauza că băncile moldoveneşti acordă împrumuturi cu o dobîndă de 24%-25% aceasta va fi foarte anevoios”.

Guvernul a venit nu de mult cu propunerea de a introduce un impozit în mărime de 5% pe exportul de vinuri cu scopul de a reinvesti aceşti bani în plantarea viilor. Companiile mai avansate se opun acestei măsuri preferînd să decidă ei înşişi să decidă unde să cheltuiască banii. Dar dacă Moldova are intenţia de a deveni un producător a vinurilor de calitate păi are fi fost mai oportun ca aceste mijloace să fie investite în perfecţionarea tehnologiilor din vinificaţie.

Lecţiile Trecutului

Gigantul vinicol australian şi-a deschis reprezentanţa în Moldova în anii 1990, în persoana “vinificatorului zburător” Dl. Hue Rayman, în cooperativa Hînceşti. Explicînd cauzele el a afirmat că Mike Paul, reprezentantul “Southcorp” participa activ la perfecţionarea proiectului pe acel timp.

“Noi am dorit să experimentăm cu vinificaţia în afara Australie şi noi am considerat acest proiect ca fiind cu un risc scăzut. Proiectul prevedea instalarea de către partea noastră a unei linii de îmbuteliere, pentru care noi am primit 50000 cutii de vin. Erau disponibile soiuri clasice şi noi am presupus că vom reuşi să creăm un vin bun pe care îl vom comercializa la preţul de 3,99 Lire, în timp ce preţul mediu al vinurilor est Europene era mult mai jos. Elaborarea unor vinuri de calitate era de asemenea parte don planul nostru”.

Însă, după spusele lui Paul, în pofida faptului că am fabricat vinuri de calitate de arca “Southcorp” noi am înţeles că nu vom fi în stare să comercializăm aceste vinuri la acel preţ. Pe lîngă la acesta diferenţierile culturale au mai apărut şi unele probleme cu transportarea.

Paul consideră această experienţă drept „foarte preţioasă”, însă acum ocupînd funcţia de director al companiei britanice Western Wines el afirmă că nu s-ar mai întoarce la acel proiect din nou.

“Europa de Est pare a fi ocupat sectorul vinurilor ieftine. Chiar dacă am fi reuşit să producem un vin mai bun decît cel al concurenţilor noştri, nouă totuşi ne-ar fi fost foarte complicat de a le vinde la un tarif mai mare decît cel de piaţă”. El a mai adăugat: “Este necesar ca cîteva companii să participe la competiţie concomitent. Pentru acesta sunt vii la fel ca şi cooperarea”.

“Acorex Wine Holding” este una din puţinele companii private care sunt în stare de a finanţa măsurile de îmbunătăţire a calităţii. Managerul principal al companiei Dl. Serghei Boreţ a afirmat că ei au investit deja 16 milioane de dolari, care în mod principal erau din propriul capital, şi mai planifică investiţii pe viitor la care se vor mai adăuga împrumuturile de la Banca Mondială pentru Dezvoltare şi Construcţie. “Acorex” este una din companiile lideri în calitate din Moldova.

În 1993, după exportarea în Rusia a vinurilor produse la alte fabrici de vin pe parcursul a cîtorva ani, “Acorex” a deschis propria întreprindere de producere a vinului – “Cricova Acorex”. Acum aceasta include şi o fabrică de vinuri ultramodernă, din orăşelul Cricova, în apropierea capitalei Chişinău, cu o capacitate de 55000 hexalitri. La fabrica de vin are loc cupajarea, păstrarea şi îmbutelierea a 8 milioane de sticle de vin pe an.

Întreprinderea a încheiat parteneriat cu cîteva cooperative care vor asigura livrarea strugurilor. La aceste cooperative vinurile sunt produse acum sub supravegherea vinificatorilor – consultanţi italieni. Noua fabrică de vin este preconizată a fi dată în exploatare în următorii ani.

Cu toate că cooperative cu care conlucrează “Acorex” sunt cele mai bune din ţară ele totuşi încă lucrează pe utilaj învechit, din cauza că tehnologiile contemporane sunt implementate treptat. Însă unele utilaje vechi sunt foarte eficiente. Foarte răspîndite în Moldova sunt cisternele emailate care pot mi modificate şi instalat sistemul de control al temperaturii.

O bună echilibrare a vinurilor cu aromă de fructe, care au început a fi produse de “Acorex” sunt un indiciu al potenţialului ţării la general, cu condiţia întrebuinţării tehnologiilor contemporane.

Una din particularităţile interesante ale acestor vinuri este că acestea sunt produse conform unei metodologii organice, ceea ce constituie o bună posibilitate pentru întreaga industrie vinicolă care pe parcursul întregii perioade de independenţă a ţării nu a folosit chimicate. Compania elveţiană SGS (care înfăptuieşte certificarea organică) vede un potenţial major producţie organic certificată din Moldova, care împreună cu Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o programă de dezvoltare organică.

“Cricova – Acorex” a lansat recent seria organică “Terra Verde” în volum de 60000 cutii. Vinurile din această serie se vînd la preţ de la 1,30 la 1,50 Dolari ex-cellars, ceea ce este mai jos decît preţurile la vinurile organice produse în alte ţări, şi seria poate suplini golul pe piaţă.

“Cricova – Acorex” speră că abordarea sa organică va ajuta Moldova să intre pe pieţile cu preţuri mai ridicate decît cele pe care sunt acum vinurile est Europene. Pentru Dl. Dumitru Munteanu, Director Marketing al “Cricova – Acorex”, aceasta este foarte important. El menţionează că “cînd noi ne-am împotmolit pe segmentul de piaţă cel mai de jos, va fi foarte dificil de a ieşi din acesta”. Şi mai adaugă că “producerea organică trebuie să faciliteze acest proces, deoarece consumatorii sunt mai mult interesaţi de acest statut decît de locul de provenienţă a vinului”.

O altă companie privată care a început producţia acestor vinuri de perspectivă este “Dionisos Mereni”, care a investit în vii şi utilaj capitalul provenit din America. Principalul vinificator al acestei companii a lucrat în Franţa şi în Lumea Nouă. În calitate de asistenţi el invită experţi de peste hotare.

Trei milioane de sticle sunt exportate în mod principal spre Rusia şi ţările fostei uniuni sovietice, însă întreprinderea începe a se extinde pe pieţele vestice. Vinurile sale cele mai promiţătoare sunt vinurile din seria Carlevana, la un preţ de 1,20 şi 1,35 Dolari ex-cellars. Aceasta a fost lansată în anul 2000 în cadrul programului “care avea scopul de arăta întregii lumi că Moldova are un potenţial enorm în domeniul producerii vinurilor de calitate înaltă” – după cum afirmă Dna. Inna Gafiiciuc, Managerul pe Vînzări a companiei “Dionisos Mereni”.

Transportarea era una din problemele principale pentru “Southcorp”, însă “Cricova – Acorex” şi „Dionisos Mereni” afirmă că nu mai sunt nici un fel de dificultăţi cu transportările. Dl. Munteanu a afirmat că “Cricova – Acorex” deja exportă producţia sa în Canada şi SUA, şi că departamentul logistică şi vînzări, care este responsabil de livrări, îşi îndeplineşte însărcinările perfect.

Tot aşa cum şi echipa de fotbal moldovenească, care la momentul actual se află în a doua jumătate a clasamentului ligii mondiale de fotbal – pe locul 103, industrie vinicolă trebuie să se mai antreneze în suficienţă înainte de a participa la campionatele mondiale. Doar cîteva companii produc vinuri care sunt acceptabile pentru piaţa mondială, însă Moldova este deja în joc, şi cine ştie încă cîţi jucători vor deveni staruri în viitor.


Copyright © 1995 - 2005 AWH
Informaţia juridică
Noutăţi | Vinuri | Tehnologii | Distribuitori | Realizări
Interesant despre vin | Forum | Despre companie | Contacte